- politéţe
- s. f., art. politéţea, g.-d. art. politéţii; (cuvinte, gesturi) pl. politéţi/ politéţuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
politeţe — POLITÉŢE, (2) politeţi, s.f. 1. Atitudine, comportare conformă cu buna cuviinţă, amabilă, politicoasă; amabilitate. ♢ Pronume personal (sau posesiv) de politeţe = pronume care se foloseşte în vorbirea cu sau despre o persoană căreia i se cuvine… … Dicționar Român
domn — DÓMN, domni, s.m. 1. Termen de politeţe pentru un bărbat. ♦ (fam.; la voc.) Termen impersonal de adresare care însoţeşte de regulă o frază exclamativă, interogativă etc. ♦ Soţ. ♦ (pop.) Orăşean. 2. Persoană care are autoritatea, posibilitatea de… … Dicționar Român
impoliteţe — IMPOLITÉŢE, impoliteţi, s.f. Lipsă de politeţe; faptă, atitudine sau comportare nepoliticoasă; necuviinţă, mojicie, bădărănie. [var.: impolitéţă s.f.] – Din fr. impolitesse. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Impoliteţe ≠ politeţe,… … Dicționar Român
reverenţă — REVERÉNŢĂ, reverenţe, s.f. 1. Salut ceremonios care se execută prin înclinarea bustului şi îndoirea genunchilor; închinăciune; plecăciune în semn de respect; temenea. 2. Respect, veneraţie, consideraţie, stimă. ♢ Pronume de reverenţă (sau de… … Dicționar Român
act — ACT, acte, s.n. 1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arată un fapt, o obligaţie, identitatea cuiva etc. ♢ Act de acuzare = concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăţia cuiva. 2. Manifestare a… … Dicționar Român
amabilitate — AMABILITÁTE, (2) amabilităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi amabil, atitudine amabilă; politeţe, gentileţe. 2. Faptă, vorbă amabilă; compliment (1) – Din fr. amabilité, lat. amabilitas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
ceremonie — CEREMONÍE, ceremonii, s.f. Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obişnuite la solemnităţi; paradă, solemnitate, fast. ♦ Maestru de ceremonie (sau de ceremonii) = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfăşurarea unei… … Dicționar Român
ceremonios — CEREMONIÓS, OÁSĂ, ceremonioşi, oase, adj. Care se comportă sau se face cu politeţe (exagerată). [pr.: ni os] – Din fr. cérémonieux. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CEREMONIÓS adj. 1. protocolar, reverenţios, solemn. (Ton ceremonios … Dicționar Român
curtoazie — CURTOAZÍE, curtoazii, s.f. Politeţe (exagerată); amabilitate, complezenţă, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie. Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 Curtoazie ≠ bruscheţe Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime CURTOAZÍE … Dicționar Român
formalitate — FORMALITÁTE, formalităţi, s.f. Condiţie de formă impusă de o dispoziţie legală pentru îndeplinirea şi valabilitatea unui act juridic. ♦ Cerinţă impusă de regulile de politeţe. – Din fr. formalité. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român